17 Octombrie, 2019

Pensia socială minimă garantată

Pensia socială minimă garantată este destinată asigurării unui minim de subzistență și nu există identitate de situație între persoanele care depășesc cuantumul minim al pensiei și persoanele care cumulează pensii și care, prin cumul, depășesc cuantumul minim, deși separat una dintre aceste pensii este sub acest prag. 

Acesta a fost argumentul prin care reprezentantul Ministerului Public la CCR a pus concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate. 

Tribunalul București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate. Excepția a fost ridicată de o petentă, cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. 

Motivarea excepției de neconstituționalitate

Autoarea acesteia susține, în esență, cele de mai jos.

- Dispozițiile criticate, care prevăd că pensia socială minimă garantată se acordă numai dacă din însumarea pensiei acordate în sistemul public de pensii cu cea acordată în alt sistem neintegrat rezultă un cuantum al veniturilor care se situează sub nivelul prevăzut la art. 1 din același act normativ, sunt contrare mai multor dispoziţii din Constituţie.

- Dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât exclud de la beneficiul acordării pensiei sociale minime garantate persoanele care, prin cumulul pensiei din sistemul public de pensii cu pensia obținută din alt sistem neintegrat – așa cum este cel al avocaților în cazul său -, depășesc nivelul prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009. Prin urmare, deși pensia obținută în sistemul public de pensii este sub nivelul mai sus arătat, nu beneficiază de acordarea pensiei sociale minime garantate, fiind discriminată în raport cu alte persoane care obțin pensie în sistemul public de pensii și cărora li se acordă acest beneficiu, deși au număr de ani de cotizare mai mic. Exemplificând cu situația sa, arată că, după o perioadă de cotizare de opt ani în sistemul public de pensii, primește o pensie de 217 lei, adică mai puțin decât orice altă persoană care a cotizat o perioadă mai scurtă, numai pentru că a activat și în alt domeniu, cotizând într-un sistem neintegrat sistemului public de pensii. 

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, publicată în Monitorul Oficial nr. 107 din 23 februarie 2009:

“(1) În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât și de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum și de drepturi stabilite și plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea pensiei sociale minime garantate se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri.

(2) Pensia socială minimă garantată se acordă numai în situația în care veniturile prevăzute la alin. (1), însumate, se situează sub nivelul prevăzut la art. 1.” 

Motivarea deciziei de respingere

Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, pentru considerente din care reţinem cele ce urmează.

- Obiectivul actului normativ, așa cum reiese din însăși Nota de fundamentare, este acela de a asigura “un venit minim de subzistență” pentru “beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri se situează sub limita minimă, dincolo de care pot interveni marginalizarea socială și sărăcia”. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Ordonanță, “(1) Beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii și pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari. (2) Pensia socială minimă garantată se determină ca diferență între nivelul prevăzut la art. 1 și nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată, stabilit în conformitate cu Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare“.

- Față de criticile formulate de autoarea excepției, Curtea reține, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Or, Curtea amintește că scopul urmărit de legiuitorul delegat atunci când a prevăzut acordarea indemnizației sociale pentru pensionari a fost acela de a asigura “un venit minim de subzistență”, acesta fiind criteriul esențial în funcție de care trebuie apreciată identitatea sau diferența dintre diferite categorii de persoane. Prin urmare, o persoană care, fie doar din pensia acordată în sistemul public de pensii, fie prin cumulul pensiilor obținute în mai multe sisteme de pensii, obține un venit care depășește nivelul indemnizației sociale pentru pensionari nu se află în aceeași situație cu o persoană care obține o pensie în sistemul public inferioară “venitului minim de subzistență”, astfel că tratamentul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit.

- De altfel, prin prisma aceluiași obiectiv declarat al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, persoanele care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât și de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum și de drepturi stabilite și plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale și depășesc nivelul venitului minim de subzistență, respectiv al indemnizației sociale pentru pensionari, nu se încadrează în ipoteza acestui act normativ, astfel că este lipsită de susținere critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate.

 Pronunțată în ședința din data de 28 martie 2019, Decizia nr. 184/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 558 din 08 iulie 2019.

Ai nevoie de Decizia nr. 184/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la TheWorldAthome.ro. Contact: legestart.

Fara comentarii

Scrie un comentariu