17 Octombrie, 2019

Creanțe stabilite în favoarea autorităților publice

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul București în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “Care este termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită aplicabil creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ca urmare a soluționării acțiunii civile în cadrul unui proces penal?”. 

Prin sesizare s-a solicitat să se clarifice care este termenul de prescripție aplicabil unei anumite categorii de creanțe, operațiune ce presupune, așa cum reține instanța de trimitere, identificarea naturii juridice a creanței în cauză, pentru ca apoi chestiunea termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită să decurgă automat din aceasta.

ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea. “Caracterul pluridisciplinar al problemei de drept supuse analizei, în raport cu competența materială procesuală a instanței care are spre soluționare cauza, nu poate constitui însă, în sine, temei pentru activarea mecanismului de unificare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, atunci când nu este evidențiată o problemă de drept reală, concretizată într-o dificultate concretă a instanței în legătură cu dezlegarea chestiunii de drept” – a constatat Curtea, concluzionând: “Se poate însă lesne constata, pornind de la conținutul actului de sesizare, că instanța de trimitere nu are vreo dificultate legată de calificarea creanței, solicitându-se practic Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pronunțarea unei hotărâri prin care să soluționeze litigiul.” 

Fără a mai intra în detalii privind prezentarea procesului, am semnalat această decizie pentru a reaminti reglementările legale, jurisprudența ÎCCJ şi concluziile pe fond ale judecătorilor raportori. 

Normele de drept intern care formează obiectul sesizării 

În discuţie sunt reglementările diferite din procedura civilă şi cea fiscală, privitor la termenul de prescriere a executării silite şi momentul când acest termen începe să curgă. Astfel: 

Codul de procedură civilă 

Art. 706 -

(1) Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.

(2) Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.

Codul de procedură fiscală 

Art. 215. – Începerea termenului de prescripție

(1) Dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.

(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) se aplică și creanțelor provenind din amenzi contravenționale. 

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 

- Prin Decizia nr. 66/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 969/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bacău […] și, în interpretarea dispozițiilor art. 623 din Codul de procedură civilă raportat la art. 220 alin. (3) și (5) și art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 3 pct. 18 din Legea responsabilității fiscal- bugetare nr. 69/2010, republicată, a stabilit că executarea silită a titlurilor executorii – hotărâri judecătorești privind creanțe bugetare, datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale, care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizează prin executori fiscali, ca organe de executare silită ale statului.

- Prin Decizia nr. 16/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 402/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați […], privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, și, în consecință, a stabilit că:

“În interpretarea art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol, o hotărâre judecătorească în materie civilă, referitoare la restituirea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pronunțată în favoarea unei instituții publice finanțate de la bugetul de stat, precum Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, este asimilată, în vederea executării, unui titlu executoriu referitor la creanțe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.

În interpretarea art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la art. 227 alin. (8) din același cod, în cadrul executării silite a creanțelor datorate unor instituții publice finanțate de la bugetul de stat, prevăzute de hotărâri judecătorești care nu cuprind obligații de plată a unor dobânzi și penalități de întârziere, organele fiscale nu pot calcula și stabili din oficiu, prin titluri executorii fiscale (în lipsa unor dispoziții ale titlului executoriu trimis spre executare), obligații fiscale accesorii, precum dobânzi și penalități de întârziere”. 

Punctul de vedere exprimat de către judecătorii- raportori 

Prin raportul întocmit, s-a apreciat că sesizarea nu întrunește toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar, asupra fondului sesizării, în interpretarea dispozițiilor art. 706 alin. (1) din Codul de procedură civilă și ale art. 215 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 3 alin. (2) din aceeași lege, termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ca urmare a soluționării acțiunii civile în cadrul unui proces penal, este de 3 ani. 

Decizia nr. 32/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 810 din 7 octombrie 2019, privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept

Ai nevoie de Decizia nr. 32/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la TheWorldAthome.ro. Contact: legestart.

Fara comentarii

Scrie un comentariu